La sfârșitul acestei luni trebuie depusă cererea cu numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta are o valoare de peste 3 miliarde de euro și conține un număr de 55 de ținte și jaloane care trebuie respectate. Totuși, mai multe dintre aceste jaloane dau bătăi de cap României. După ce, în a doua cerere de plată, România a întâmpinat dificultăți în reformarea legii avertizorilor de integritate, acum legea pensiilor speciale pune în pericol accesarea granturilor europene. În continuare explicăm cerințele pe care le impune Comisia Europeană și de ce România se află într-o situație delicată în privința pensiilor de serviciu.
Cine beneficiaza de pensii speciale: stadiul prezent al legii
În prezent, în România, există două modalități de calculare a pensiilor. Există pensiile generale, care reprezintă 43,5% și există pensiile de serviciu, cunoscute tradițional ca ,,pensii speciale”, care pot ajunge și la 85%. Conform guvernanților, discrepanța este atât de mare deoarece profesiile care beneficiază de aceste pensii de serviciu prezintă o importanță ridicată pentru siguranța României. Mai exact, profesiile unde primești pensie specială sunt:
- Diplomat;
- Funcționar public parlamentar;
- Magistrat, personal de la Curtea de Conturi, de la instanțe și parchete;
- Personal din domeniul aeronauticii;
- Militari, polițiști și jandarmi;
- Personal de la Administrația Națională a Penitenciarelor, de la Serviciul de Pază și Protecție și de la Serviciul de Telecomunicații Speciale;
- Personal SRI și SIE.
De ce pensiile speciale pun in pericol accesarea fondurilor europene
Pe data de 15 decembrie 2022, a fost depusă a doua cerere de plată către Comisia Europeană (CE), în valoare de 2,6 miliarde de euro, bani care au intrat deja în vistieria statului. Următorul pas este cererea cu numărul 3, însă condițiile impuse de CE par complicate și complexe, după cum a afirmat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș. România trebuie să explice câteva aspecte care nemulțumesc Comisia Europeană, printre care:
- De ce există două sisteme de calculare a pensiei: pensii generale și pensii de serviciu (speciale);
- De ce există o discrepanță atât de mare între cele două tipuri de pensii;
- De ce pensiile de serviciu nu se calculează după contributivitate, așa cum este cazul celor generale;
- De ce stagiul de cotizare pentru pensia specială este de doar 15 ani, în comparație cu pensia generală, unde stagiul este de 35 de ani.
Comisia Europeană consideră că actualul sistem de pensii din țara noastră este nesigur pe termen lung și nesustenabil. Pentru a putea beneficia de sutele de milioane de euro care sunt alocate pentru reformarea sistemului de pensii din România, guvernanții trebuie să prezinte un proiect de lege satisfăcător. Rămâi alături de noi pentru a afla care sunt măsurile solicitate de reprezentanții europeni.
Modificari la legea pensiilor 2023: cum putem accesa fondurile europene
Accesarea acestor fonduri din a treia cerere de plată din PNRR este pusă în pericol de actuala stare a sistemului de pensii românesc, însă ministrul muncii, Marius Budăi, a făcut deja apel la miniștii de linie să aducă reglementări la lege. Pentru a putea asigura 100% absorbția fondurilor din PNRR, legea pensiilor trebuie să sufere următoarele modificări:
Majorarea pensiilor ad-hoc, interzisă. Nivelurile pensiilor nu vor putea crește ad-hoc, ci se va stabili o formulă de calcul clară pentru pensiile noi și pentru cele în curs. Indexarea pensiilor ad-hoc va fi, de asemenea, un punct de modificat pe lista parlamentarilor, fiindcă trebuie să se țină cont de cheltuielile cu pensiile din PIB pe termen lung. În perioada 2022-2070, 9,4% din PIB se duce către pensii.
Pensionare anticipata. Trebuie reduse din posibilitățile de pensionare anticipată și stimulată pensionarea la o vârstă cât mai înaintată, pentru ca procesul să poată fi considerat sustenabil de către Comisia Europeană. Angajații pot alege voit să lucreze până la vârsta de 70 de ani. Mai mult, vârsta legală de pensionare trebuie egalizată pentru femei și bărbați până în anul 2035, la 65 de ani.
Principiul contributivității. Toate pensiile trebuie aliniate la principiul contributivității. Această măsură elimină, practic, existența pensiilor speciale. Ministrul Marcel Boloș este de părere că măsura poate produce nesiguranță pe termen lung, deși Comisia Europeană consideră dispariția pensiilor speciale o metodă de a prezice cu exactitate cheltuielile necesare cu pensiile anual.
da, specialii nostri :(, sper sa se faca ceva in tara asta